luni, 27 aprilie 2015

MOARTEA SPAŢIALĂ




"Uneori, în timpul unei furtuni, se întâmplă ca un om să stea într-o zonă încărcată puternic cu electricitate negativă terestră. În acest caz, poate să cadă trăznetul pe el şi să-l ucidă. Se ştie că duhul întrupat are deasupra sa două învelişuri: corpul vital şi trupul. Curentul electric fiind deosebit de puternic, desprinde instantaneu spiritul de trup şi de corpul vital. În acelaşi timp, dezagregă şi corpul său planetar în elementele sale componente, care se risipesc în spaţiu. Rămas liber şi dezvelit - fără corp planetar - spiritul este atras de Soare cu o viteză negrăită. Ajuns în Soare, spiritului i se pot întâmpla două lucruri: 1. este trimis într-un alt sistem solar, unde va fi repartizat pe o planetă corespunzătoare ca evoluţie Pământului; 2. este îmbrăcat din nou cu o haină planetară şi retrimis pe Pământ, după un spaţiu de mii şi zeci de mii de ani.
Pe pământ, când un om şi-a părăsit trupul, lumea trupească înconjurătoare consideră că a murit, că s-a pierdut pentru omenire. În mod asemănător se petrec lucrurile şi în lumea oamenilor spaţiali. Dezbrăcarea bruscă a corpului planetar şi plecarea spiritului de pe planeta noastră e considerată o moarte cerească. Ştim cu toţii că el n-a murit, dar a plecat dintre spiritele Pământului, nu mai face parte din grupul său spiritual; deci pentru familia sa cerească el este un pierdut. Poate fi retrimis pe Pământ, dar după vreme îndelungată, când s-a rupt orice legătură cu partidul său ceresc.
Acum ştii ce se întâmplă cu cei trăsniţi pe pământ şi în Cer. Încă o mică taină revelată ţie şi prin tine omenirii. În general, sunt fulgeraţi cei din zona a III-a, mai rar cei din zona a II-a.
Dovedind în nenumărate reîntrupări o mare ferocitate, făcându-se deosebit de vinovat în faţa legilor, prin perversitatea şi orgoliul său, un spirit va fi eliminat din grupul său. Pentru aducerea la îndeplinire a acestei separări, el va fi condamnat la electrocutare. Iată pentru ce toate religiile pământului predică smerenia şi supunerea la tot ce hotărăşte Cerul, reprezentanţii Tatălui suprem.
După cum în lumea voastră trupească, un frate sau o soră, disperaţi de starea în care îşi desfăşoară viaţa, se sinucid, crezând că vor scăpa de chinurile lor trupeşti sau sufleteşti, tot astfel există spirite nemulţumite de starea lor disperată şi neţinând seama de sfaturile mai-marilor lor, vor să termine cu felul de viaţă spirituală a planetei Pământ. O asemenea idee greşită le determină să se aşeze în câmpul marilor descărcări electrice, pentru a fi electrocutate, adică vor să se sinucidă spiritual, ca şi omul de pe pământ. Lovit de uriaşul curent electric, duhul va porni fulgerător spre Soare. Ajuns acolo, se stabileşte o telegrafie mentală între îngerii solari şi cei ai planetei noastre: „Ce e cu, acest musafir nepoftit, venit în Soare?” Imediat se raportează motivele sinuciderii acelui spirit. El este judecat în Soare de Forul suprem solar şi supus unei grele pedepse, ca urmare a actului său nesocotit. Nesocotind Legile Tatălui, duhul s-a nenorocit, îndepărtându-se de grupul de care aparţinea poate de milioane de ani, şi care îl apăra şi ajuta în evoluţia sa.
Ca puii pe lângă cloşcă, stăm lipiţi unii de alţii şi evoluăm împreună, prin ajutor reciproc. Ce vom păţi să păţim cu toţii. Unul pentru toţi şi toţi pentru unul. De la această regulă nu ne abatem. Cu smerenie şi sfinţenie ne supunem regulilor veşnice, căci altfel suntem expuşi de a ne pierde în marele univers şi a ne desfăşura evoluţia pe alte meleaguri, stingheri, alături de grupuri străine de noi. Evoluţia duhului eliminat din grupul său va fi mult întârziată; greu va fi sfătuit, luminat şi ferit, fiind un musafir nedorit. De aceea pedeapsa fulgerării e o pedeapsă îngrozitoare, iar cel pedepsit va fi un mare nefericit al universului."

Sursa: SCARLAT DEMETRESCU

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu